Evoluția digitală a României: Inteligența Artificială, o piesă cheie în puzzle-ul succesului economic

Inteligența artificială (AI) a devenit o forță transformatoare în economia globală, cu potențialul de a revoluționa o gamă largă de industrii. Cu toate acestea, adoptarea sa în România este încă în urma altor state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit raportului „Digitalizarea în Europa – ediția 2024”, publicat de EUROSTAT, doar 8% dintre firmele din UE utilizau tehnologii AI.

România a înregistrat cea mai scăzută rată de adoptare, cu doar 1,5% dintre companii utilizatoare de AI. Din punct de vedere geografic, Danemarca și Finlanda sunt în frunte (15%), urmate de Luxemburg și Belgia (14%), în timp ce România se află pe ultimul loc (> 2%) alături de Bulgaria, Polonia, Ungaria și Grecia (toate 4%). Sursa: Eurostat – acces la setul de date

Acest decalaj este semnificativ, având în vedere că AI are potențialul de a crește productivitatea, de a îmbunătăți eficiența operațională și de a crea noi modele de afaceri. Adoptarea scăzută a AI în România este probabil cauzată de o serie de factori, printre care lipsa de conștientizare a beneficiilor acestei tehnologii, accesul limitat la resurse și expertiză, precum și cadrul reglementar incert.

Recunoscând importanța AI pentru competitivatea economică, Uniunea Europeană a promulgat recent „Legea Inteligenței Artificiale” (AI ACT). Această lege stabilește un cadru de reglementare pentru dezvoltarea și utilizarea AI în UE, având ca obiectiv promovarea inovației, protejarea drepturilor fundamentale și asigurarea siguranței publice.

Trenduri de implementare AI în cateva domenii pioner

  • Securitate cibernetică: AI este utilizată pentru a detecta și preveni atacuri cibernetice. Algoritmii pot analiza datele pentru a identifica modele suspecte și a lua măsuri rapide de remediere.
  • Îngrijire medicală: AI este folosită pentru analiza imaginilor medicale (raze X, tomografii) pentru a detecta boli precum cancerul și pentru a personaliza tratamentele pentru pacienți, ținând cont de istoricul medical și factorii genetici.
  • Finanțe: AI este utilizată pentru a detecta fraude financiare prin analiza tranzacțiilor.
  • Producție: AI optimizează procesele de producție pentru a crește eficiența și calitatea, realizează inspecții automate ale calității produselor și efectuează mentenanța predictivă a utilajelor.

Tendințe actuale ale pieței AI

Piața globală a inteligenței artificiale este în plină expansiune. Conform Forbes, dimensiunea pieței AI va ajunge la 407 miliarde de dolari până în 2027. Această creștere rapidă este determinată de o serie de factori, printre care:

  • Adoptarea AI în creștere de către companii: din ce în ce mai multe companii își dau seama de potențialul acestei tehnologii de a îmbunătăți operațiunile, a crește productivitatea și a crea noi oportunități de afaceri.
  • Investiții mari în cercetare și dezvoltare AI: guvernele și companiile private investesc considerabil în cercetarea și dezvoltarea inteligentei artificiale, conducând la crearea de noi tehnologii și aplicații în acest domeniu.
  • Disponibilitatea crescută a datelor: cantitatea de date generată la nivel global este în continuă creștere. Aceste date sunt combustibilul pentru AI, permițând algoritmilor să învețe și să se îmbunătățească.

Studiul Forbes arată că peste jumătate dintre proprietarii de afaceri folosesc deja AI pentru securitate cibernetică și gestionarea fraudei, în timp ce 53% dintre companii folosesc AI pentru îmbunătățirea proceselor de producție, iar 51% o folosesc pentru automatizarea sarcinilor.

Decalajul semnificativ dintre România și alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește adoptarea AI reflectă nu doar o lipsă de infrastructură și expertiză, ci și un set complex de probleme structurale și culturale. În timp ce UE adoptă legislații și investește în cercetare și dezvoltare AI, România se confruntă cu provocări legate de educație, reglementare și infrastructură digitală.

Pe măsură ce țara noastră își propune să recupereze decalajul, este esențial să abordăm aceste provocări într-un mod integrat și strategic, bine planificat. Investițiile în educație și formare profesională, crearea unui mediu de afaceri favorabil inovației, dezvoltarea infrastructurii digitale și promovarea colaborării între sectorul public și cel privat sunt doar câteva dintre elementele cheie necesare pentru a stimula adopția AI și a valorifica potențialul său de transformare.

Uniunea Europeana mizează pe impactul pozitiv al inteligenței artificiale și va investi în cercetare și dezvoltare AI, oferind companiilor oportunități de a obține finanțare pentru proiecte inovatoare, respectiv va sprijini programe de formare profesională în domeniu, stimulându-le astfel să își dezvolte resursele necesare pentru a adopta inteligența artificială.

Un tren care poate face mai multe opriri în România, dacă există pasageri care vor să urce la bord.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *